Cuvântul primarului
Dragi cetățeni ai comunei Vișina,
Ca să cunoști localitatea noastră trebuie să poposești măcar pentru câteva ore sau mai mult, pentru ca ochii tăi să poată fi mângâiați de frumusețea peisajului, auzul tău să fie stimulat de cântecul păsărilor și murmurul apelor, pentru ca să te poți bucura de generozitatea naturii din această zona, de ospitalitatea și bunătatea oamenilor locului.
Vă mulțumim că ați ales să ne vizitați!
Ca să cunoști localitatea noastră trebuie să poposești măcar pentru câteva ore sau mai mult, pentru ca ochii tăi să poată fi mângâiați de frumusețea peisajului, auzul tău să fie stimulat de cântecul păsărilor și murmurul apelor, pentru ca să te poți bucura de generozitatea naturii din această zona, de ospitalitatea și bunătatea oamenilor locului.
Vă mulțumim că ați ales să ne vizitați!
Stănescu Marian Mihail
Primarul Comunei Vișina
Primarul Comunei Vișina
Aparatul
Administrativ
Primar
Stănescu Marian Mihail
Stănescu Marian Mihail
Secretar General
Cojocaru Veronica
Cojocaru Veronica
Administrator public
Marița Gelu
Marița Gelu
Contabil
Niţu Elena Daniela
Niţu Elena Daniela
3500 ha
Suprafață
Suprafață
3280
Populație
Populație
1
Grădinițe
Grădinițe
1
Școli
Școli
| Lista proiectelor de investiții din Vișina |
|---|
| Modernizarea drumurilor de interes local și a drumurilor comunale din comuna Vișina, județul Olt |
| Modernizare parc în comuna Vișina |
Avizier electronic
Vremea locală
Obiective realizate 2016 - 2020
Înființare grup sanitar, loc joacă copii, gard beton la grădinița.
Reabilitare teren sport în curtea școlii.
Dotare sala evenimente.
Achiziție costume populare pentru grupul folcloric.
Amenajare curte primărie.
Construire garaj, primărie.
Cadastrarea generala a localității (intravilan și extravilan).
Realizare Plan Urbanistic General.
Construire Bloc ANL.
Construire garaj pompieri.
Cimitir, construire gard, îndepărtarea vegetației.
Introducerea fibră optică RCS-RDS.
Reabilitarea Biserica Buna Vestire.
Modernizarea parc comunal.
Asfaltarea drumurilor comunale.
Reabilitare teren sport în curtea școlii.
Dotare sala evenimente.
Achiziție costume populare pentru grupul folcloric.
Amenajare curte primărie.
Construire garaj, primărie.
Cadastrarea generala a localității (intravilan și extravilan).
Realizare Plan Urbanistic General.
Construire Bloc ANL.
Construire garaj pompieri.
Cimitir, construire gard, îndepărtarea vegetației.
Introducerea fibră optică RCS-RDS.
Reabilitarea Biserica Buna Vestire.
Modernizarea parc comunal.
Asfaltarea drumurilor comunale.
Obiective propuse 2020 - 2024
Extinderea canalizare în aglomerarea Vișina.
Înființare rețea distribuție gaze.
Asfaltarea drumuri comunale etapa II.
Modernizarea pieței din centru localității la standarde europene.
Dezvoltarea infrastructurii de acces spre exploatațiile agricole.
Realibitare, modernizare și dotare școală (învățământ performant prin soluții de comunicare inteligente).
Sisteme de monitorizare video a drumurilor din comuna.
Organizarea de campanii de informare pentru accesare de fonduri europene.
Înființare rețea distribuție gaze.
Asfaltarea drumuri comunale etapa II.
Modernizarea pieței din centru localității la standarde europene.
Dezvoltarea infrastructurii de acces spre exploatațiile agricole.
Realibitare, modernizare și dotare școală (învățământ performant prin soluții de comunicare inteligente).
Sisteme de monitorizare video a drumurilor din comuna.
Organizarea de campanii de informare pentru accesare de fonduri europene.
Obiceiuri și tradiții
Festivalul Goviei
Govia, obiceiul răscumpărării odoarelor, păstrat în câteva localităţi din sudul judeţului Olt si in Teleorman , partea dinspre Olt Face parte din obieceiurile care marchează ieşirea din iarnă, învierea naturii şi începutul municilor câmpului, Govia fiind sărbătorea care adună întreaga comunitate. Se mai păstrează în câteva localităţi din zona Corabia şi în alte câteva din Dolj şi Teleorman.
„Obiceiul Goviei este atestat de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când meşteşugul ţesăturilor de interior ia amploare. În tehnica de lucru se păstrează unele elemente arhaice, dar se îmbogăţeşte decorul, coloristica. Govia este un obicei care sugerează fala, mândria, etalarea priceperii şi maiestriei cu care femeile îşi decorau interioarele sau îşi realizau veşmintele“, spune prof. Mirela Cojoc, din cadrul Muzeului de Arheologie şi Etnografie Corabia, în lucrarea „Govia, obicei de primăvară“. În sat, ceata de 7-8 băieţi se stabilea cu o săptămână înainte, iar aceştia, denumiţi „garanţi“, tocmeau lăutarii pentru marea sărbătoare. În localităţile în care Govia se serbează în ziua Sf. Gheorghe, aceştia porneau dis-de-dimineaţă în pădure sau zăvoi, de unde tăiau ramuri tinere de salcie, care avea să împodobească porţile gospodarilor, uşile şi căile de trecere, spre a feri gospodăriile, animalele şi holdele de rele. Veselia tinerilor se transmitea întregii comunităţi, flăcăii vestind că „se face Govie“. Ceata de flăcăi colinda apoi întreg satul, umplând carele cu lucruri care urma să fie prezentate în Govie. Femeile „dădeau în Govie“ lucrurile cele mai frumoase, cusute sau ţesute peste iarnă, obiecte pe care avea să le vadă tot satul: batiste, tulpane, marame, mărgele, ii, căpătâie, perne, scoarţe, ştergare.
Nu de puţine ori acestea constituiau parte din zestrea fetelor de măritat, fiind o mândrie pentru mame şi pentru fete să-şi etaleze măiestria. Când toate „odoarele“ s-au strâns, putea începe petrecerea. Din câteva care se impoviza o scenă, de pe care fiecare lucru era „strigat“, iar proprietarii şi-l recuperau în urma unor sume simbolice.
„Spectacolul începea în amiaza zilei, după ce sătenii veneau de la biserică. Taraful de lăutari cânta cântece vechi, specifice Goviei şi zonei, cu versuri de dragoste sau amuzante de genul: «A cui eşti, de unde eşti?/ Eşti a lui mustaţă neagră/ Muşcate-ar neica de barbă…». Între strofele cântecelor, feciorii, urcaţi în căruţele decorate, aveau pregătite odoare în mâini şi, ridicându-le, strigau în cor. Strigăturile difereau de la sat la sat. Pe valea Oltului, la Rusăneşti, Izbiceni, Giuvărăşti, Islaz, acestea erau: «Al cui e!!!». Pe Valea Dunării, la Celei şi Orlea, se striga: «Al cui e acest odor/ Să vie c-un polişor», iar în zona Corabia şi Vişina se folosea un regionalism, ca o atenţionare: «Areci!», apoi se striga în formulele amintite mai sus.“, aminteşte Mirela Cojoc în lucrarea sa.
De multe ori, pe scenă erau urcaţi şi copii mici, flăcăii invitând, cu aceleaşi formule, părinţii să-i răscumpere. În unele sate, tot în cadrul Goviei, se pomenesc tinerii care au murit de la ultima sărbătoare şi până atunci, împărţindu-se căni cu vin şi bucate pregătite în ţest. Pentru că obiceiul de a ţese şi a coase s-a pierdut demult, astăzi „odoarele“ le constituie tablouri de familie, obiecte mai de preţ, iar în cazul celor dispăruţi, veşminte şi obiecte care le-au aparţinut. Poate că nici dansurile de altădată - Rustemul, Jianca, Sârba, Bordeiaşul, Trandafirul, Galaonul, Hora Nuţii – nu se mai cântă toate, nici tineri nu mai ştiu să le joace, însă sărbătoarea s-a păstrat până astăzi, ca un liant al comunităţii.
„Spectacolul începea în amiaza zilei, după ce sătenii veneau de la biserică. Taraful de lăutari cânta cântece vechi, specifice Goviei şi zonei, cu versuri de dragoste sau amuzante de genul: «A cui eşti, de unde eşti?/ Eşti a lui mustaţă neagră/ Muşcate-ar neica de barbă…». Între strofele cântecelor, feciorii, urcaţi în căruţele decorate, aveau pregătite odoare în mâini şi, ridicându-le, strigau în cor. Strigăturile difereau de la sat la sat. Pe valea Oltului, la Rusăneşti, Izbiceni, Giuvărăşti, Islaz, acestea erau: «Al cui e!!!». Pe Valea Dunării, la Celei şi Orlea, se striga: «Al cui e acest odor/ Să vie c-un polişor», iar în zona Corabia şi Vişina se folosea un regionalism, ca o atenţionare: «Areci!», apoi se striga în formulele amintite mai sus.“, aminteşte Mirela Cojoc în lucrarea sa.
De multe ori, pe scenă erau urcaţi şi copii mici, flăcăii invitând, cu aceleaşi formule, părinţii să-i răscumpere. În unele sate, tot în cadrul Goviei, se pomenesc tinerii care au murit de la ultima sărbătoare şi până atunci, împărţindu-se căni cu vin şi bucate pregătite în ţest. Pentru că obiceiul de a ţese şi a coase s-a pierdut demult, astăzi „odoarele“ le constituie tablouri de familie, obiecte mai de preţ, iar în cazul celor dispăruţi, veşminte şi obiecte care le-au aparţinut. Poate că nici dansurile de altădată - Rustemul, Jianca, Sârba, Bordeiaşul, Trandafirul, Galaonul, Hora Nuţii – nu se mai cântă toate, nici tineri nu mai ştiu să le joace, însă sărbătoarea s-a păstrat până astăzi, ca un liant al comunităţii.
Fotbal
Gloria Vișina Veche
Comuna Vișina în imagini